joi, 30 decembrie 2010

Salvarea

Mi-a pus mâna rece la ochi.

Te-am gâdilat cu genele lungi fără să vreau.

Ca o eșarfă s-a scurs apoi pe obrazul meu rozaliu

Am simțit atunci înțelesul ascuns

Al palmelor tale înghețate.



N-a vrut să văd că există o noapte

Fără stele de vis,

Cu zâmbete inexistente.


Să mă despart de lucrurile astea

N-aș mai fi putut.

Dar nici n-a fost nevoie.

Palmele tale... au fost salvare!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu