luni, 31 octombrie 2011

După 4 glaciațiuni

Ne-am născut acum
un infinit de ani.

La început am trecut printr-o
glaciațiune,
dar secole am rezistat
cu inimile cât un fir de nisip
sub stratul incomplet de gheață.

Au urmat alte glaciațiuni.
Ne-am hrănit
unul din celălalt și
ne-am uitat adormiți
până o rază de soare
a topit lacrimile înghețate.

Acum suntem plictisiți
de soare.
Sorbim ființă de la alții
căci noi nu mai avem.
Am lăsat-o
în cele patru glaciațiuni
ale infinitului.


sâmbătă, 29 octombrie 2011

Din cutia de carton ...

Am ascuns în această
cutie de carton
un miracol.

Și-am așteptat
pe cineva căruia
să-i pot arăta ce țin in
cutia mea.

August
Septembrie
Octombrie
.
.
.
Azi.

Și printre șoapte
care umplu camera
de neliniște,
izvor necunoscut pentru tine
din cutia de carton
apare.

-Nu știam ... ai spus.
-A fost aici tot timpul.








luni, 17 octombrie 2011

Îmi scriu propria realitate

Eu am aripi
și tu- tu ești cerul meu,
încărcat
de norii propriului tău vis.

Mai dă-mi un motiv
să stau cu tine:
Căci, uite, încep să cad și
putere nu mai am,
când pe pămant știu
că plouă.

Dar acolo jos cu ei
o să-mi fie dor de mine.
Atunci
tu vei lega cu lacrimile tale
omul de nor?

Iartă-mă dacă nu te-nțeleg!
Dar mă simt
atât de umană și mi-e teamă
că vrei altceva.