joi, 25 noiembrie 2010

Grija de inima mea

Mi-a placut cum mi-ai luat inima aseara intre palme.
Si cum ai asezat o frunza peste ea.
De-atunci nu-mi mai e frig.
Si mi-au crescut aripi pana la stele, cand mi-ai intins usor mana.
Atunci am vazut ca in palma tineai inima mea, invelita in frunze.
Atunci, a inceput sa ploua incet... incet.
Erau picaturi tesute de ochi caprui.
De ochii mei.
Se prabuseau si se spargeau ori pe mana ta, ori pe asfaltul rece.
As fi vrut sa incetez.
Dar am reusit doar cand mi-ai inapoiat inima.

Pentru tine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu